common law (drept jurisprudential)

Dicționarul de Drept Bouvier (1984) –

Acel sistem de Drept sau forma științei Jurisprudenței predominant în Anglia și Statele Unite ale Americii, în contradicție cu alte sisteme de Drept consacrate precum Dreptul Roman Civil.

Acele principii, obiceiuri și reguli de acțiune ce se aplică guvernului și siguranței persoanelor și a proprietății, a căror autoritate nu derivă din nici un fel de declarație pozitivă și expresă a voinței unei legislaturi.

Corpul de Drept a unei țări care denotă ceea ce este comun pentru întreaga țară, în contradicție cu legile și obiceiurile aplicate local.

Cea mai proeminentă caracteristică care evidențiază acest contrast și probabil sursa distincției, este faptul că sub dreptul jurisprudențial (common law) autoritatea nu este investită nici în dominarea rigidă a unui sistem antic (civil roman), nici sub deciziile schimbătoare și spontane a unei puteri arbitrare, dar în schimb doar sub sancțiunile unui guvern constituțional; acest sistem de drept i-a în considerație atât voința poporului pronunțată de-a lungul istoriei prin obiceiuri cât și din expresia puterii legislative, creându-se astfel treptat o formă justă de drept care derivă direct din voința deliberată a poporului liber, pentru că evoluează progresiv de-a lungul secolelor și pentru că este constant supusă revizuirii de către popor. Nu ne putem face o viziune completă a geniului dreptului jurisprudențial, fără a cunoaște filozofia istoriei Americane și Engleze. Anumite elemente care fac referire la dreptul jurisprudențial (common law) , pot fi interpretate în sensul lor mai restrâns. Poate unul din cel mai important sens restrâns este că în contradicție și distinct de Legea Statală. Este acea formă de Drept a cărui forță și autoritate derivă din consimțământul universal și practica imemorială a poporului. Când se face referire la această formă de Drept ca fiind „lex non scripta”, înseamnă că este forma de Drept care nu este scrisă de o Autoritate Legislativă. Doar puterea legislativă exprimă o formă de Drept care ne restrânge prin expresii și forme de exprimare. Dreptul Jurisprudențial evită o astfel de restrângere; principiile acestuia nu sunt nici limitate, nici obstrucționate prin astfel de forme de exprimare, iar hotărârile declarate prin principiile Dreptului Jurisprudențial nu sunt decât instanțe în care au fost aplicate. Principiile în sine sunt nescrise, și pregătite să fie adaptate adevărului fiecărui caz nou sau nemaiîntâlnit.

Termenul este folosit în contradicție cu Echitatea, Amiralitatea și Dreptul Maritim.

Dreptul Amiral este distinct de Dreptul Jurisprudențial, iar linia care separă aceste două sisteme de drept poate fi găsită în deciziile dreptului jurisprudenței Engleze de dinainte de revoluție și în tribunalele statale înainte de Constituție.

Wikipedia – Dreptul jurisprudenţial sau sistemul de “drept comun” (din eng. common law, case law, judge-made law) este sistemul juridic dezvoltat pe baza jurisprudenţei instanţelor de judecată, spre deosebire de sistemul de “drept civil” (din eng. civil law) care este dezvoltat, cu precădere, de către Parlament şi de către Executiv.

În sistemele de “drept comun”dreptul este elaborat şi/sau modificat de către judecători: decizia din cadrul unui proces, aflat pe rolul unei instanţe, este luată având în vedere deciziile luate in procese din trecut şi aceasta, la rândul ei, afectează dreptul care va fi aplicat în cazurile viitoare. În cazul în care nu există o prevedere care să fie aplicată pentru cazul supus judecăţii, judecătorii de “drept comun” au autoritatea şi responsabilitatea să “creeze drept” prin crearea precedentului.