deponent (depunător)

DEX – DEPONÉNT, -Ă s.m. și f. Depunător de bani, de hârtii de valoare etc. [Cf. lat. deponens, it. deponente]. deponént², ~ă smf, a [At: DEX / V: (înv) ~te / Pl: ~nți, ~e / E: it deponente, lat deponens, -ntis] 1-2 (Persoană) care încredințează unei alte persoane sau unei instituții un lucru în temeiul unui contract de depozit Si: depunător.

Dicționar Legal Rubinian – Proprietarul unor bunuri care le depune spre pastrare intr-un depozit, pe baza de contract de depozit.

Deponentul se numeste si proprietarul valorilor mobiliare depuse spre pastrare la o banca sau la o casa specializata in pastrarea valorilor mobiliare.