dieceza

Black Law Dictionary 5th – Diocese – Extensie teritoriala a jurisdictiei episcopale. Circuitul jurisdictiei fiecarui episcop.

Etimologie dioceza – district si populatie sub ingrijirea pastorala a episcopului, “mijlocul sec. XIV, din Fr. Veche diocese (sec XIII, Franceza Moderna diocèse), din Lat. Veche diocesis, in Imperiul Roman “jurisdicita unui guvernator, o subdiviziune a prefecturii ce continea un numar de provincii, “mai tarziu, in Lat. Bisericeasca “jurisdictia unui episcop” din Gr. dioikesis “guvernamant, administratie; provincie” folosit original ca “econom, gospodarie”,  de la cuvantul dioikein “a controla, guverna, administra, a avea in grija o casa”, format din cuvintele dia-  “prin” + oikos “casa” (de la radacina Proto Indo Europeana *weik-(1) “clan”)

Concise Etimology Dictionary – administratie, provincie din Gr. a avea in grija o casa, a guverna, a ocupa, a locui

DEX dieceza s.f. 1. dieceze, s. f. (Transilv. și Bucov.) Eparhie. Dieceza Oradea 1986 Fiecare dintre cele 14 provincii ale Imperiului roman (din sec. IV). 2. Regiune de sub jurisdicția unui episcop sau a unui arhiepiscop catolic. [Var. dieceză s.f. / < fr. diocèse, cf. lat. dioecesis, gr. dioikesis – conducere]. 1939 f., pl. e (lat. dioecésis, d. vgr. dioikesis, care vine d. dioikéo, guvernez; oîkos, locuință. V. dichisesc, paroh, vecin). Fiecare din cele paĭ-spre-zece provinciĭ ale imperiuluĭ roman în sec. IV după Hr. Azĭ, eparhie. – Și diocéză (fr. diocèse, it. diócesi, mlat. diocésis). Fiecare din diviziunile administrative ale Imperiului Roman târziu.