interzis

Dictionar Legal Romanesc Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.

Interzisul poate fi de doua feluri:

a) interzis judiciar – persoana pusa sub interdictie judecatoreasca, distingandu-se prin aceea ca este lipsit de exercitiul tuturor drepturilor civile, urmand a fi reprezentat de un tutore, cu incepere de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de punere sub interdictie;

b) interzis legal

Dex interzis – Care e pedepsit cu interdicțiunea (vorbind de un funcționar) saŭ e pus supt interdicțiune (vorbind de un nebun saŭ risipitor). Barb.(după fr.).  Persoană căreia i s-a ridicat, prin hotărâre judecătorească, exercitarea drepturilor sale; persoană pusă sub interdicție;  a suspenda din funcțiune: a interzice pe un preot.

Etimolgie: – INTERDICERE – interdicere, prohibire, vetare, a opri, a prohibi, a suspenda, a pune prin interzicere, a luea puterea dreptului de a dispune despre averea si persoana sa, a lua sub tutela sau curatela (trusteeship).